Dear John

Tocmai am terminat de citit cartea Dear John de Nicholas Sparks. Sincer nu m-am asteptat la cine stie ce...poate doar la o poveste cu un tanar rebel ce se indragosteste de o fata ce era tocmai opusul la ceea ce s-ar fi gandit vreodata ca va avea. Pot sa spun acum dupa ce am stat aproape toata ziua cu nasul in carte ca am fost mai mult decat surprinsa. Nu cred ca am citit o carte care sa surprinda mai bine decat aceasta, sacrificul pe care un om e in stare sa-l faca atunci cand realizeaza ce inseamna dragostea..puterea aceea de a renunta la persoana iubita stiind ca altcineva o poate face fericita..renuntarea la tot ceea ce ar putea insemna implinire: "dragostea inseamna sa iti pese de fericirea altei persoane mai mult decat a ta, indiferent de cat de dureroase ar fi alegerile pe care trebuie sa le faci".
Nu cred ca vreodata voi fi nevoita sa fac acest lucru sau sper sa nu fiu nevoita sa fac vreodata acest lucru dar nu cred ca pot concepe la momentul asta cata dragoste ar trebui sa fie in sufletul unui om incat la un moment dat sa ia decizia sa renunte la ceva ce deja face parte din el.....

As vrea sa citez un pasaj din carte care mia placut enorm de mult:
"Apoi se opreste si-si incruciseaza bratele, aruncand o privire peste umar sa fie sigura ca nu a venit nimeni dupa ea. Intr-un final, pare sa se relaxeze. Si apoi simt ca si cum as fi martorul unui miracol, atunci cand ea isi ridica usor chipul catre luna. O vad imbatandu-se cu imaginea pe care o vede, simtind suvoiul de amintiri pe care l-a eliberat, iar eu nu-mi doresc nimic mai mult decat sa ii spun ca sunt aici. Dar in loc sa fac asta, raman pe loc si ma uit si eu la luna. Si pentru cea mai scurta clipa, am sentimentul ca suntem din nou impreuna."